what a wonderful day

De mult nu m-am exprimat in acest mediu blogosferic.Pe de o parte imi pare rau dar intr-un fel ma bucur ca am trait intens tot acest timp in care am lipsit.Nu ca experienta s-ar fi incheiat.Dimpotriva,de-abia acum incepe. S-au intamplat multe lucruri pe care le-am planuit,multe chestii neasteptate...ideea e ca sunt cu un pas mai aproape de a ma gasi pe mine.Ceea ce e de bine,zic eu. Aproape ca e toamna si incet incet simt cum imi strabate intreg corpul un izvor de vitalitate. Vrusesem intr-o zi sa scriu despre cat de ingusti in gandire suntem in ceea ce priveste viitorul nostru,sau cel putin asa mi se pare mie.E ca si cum ai merge pe strada si dai de cineva care are un fix cu partea lui de strada si oricat de aglomerat ar fi,nu se misca,nu se abate de la patratica lui.Nu stiu ce parere sa am in legatura cu acest comportament fiindca nu-l vad in totalitate rau sau bun,nu reusesc sa-l incadrez nicicum,deci o sa consider pur si simplu ca e si asta o posibilitate. Mai vrusesem sa scriu despre dragoste,dar deocamdata n-am nimic de zis,au facut-o altii mult mai bine si mai amplu inaintea mea deci pana ce nu ma simt in stare sa vorbesc din proprie experienta,ma abtin. bucurie suflet spun reincep sa va citesc si oficial am reluat ca de obicei a fost o hotarare luata alt gen nu merge in ultimul Recomandari: "Breakfast at Tiffanys","Blood diamond",Nightwish-While your lips are still red,James Newton Howard-London

untitled

mixed feelings,random thoughts,chaos,confusion,snow,rain,temptation, prohibition,uncertainty,need,desire,lack of passion,too much trust,despair,genuine emotions,waste...love? nevermind

encore une fois? no,thank you

stop and stare..but don't stare too hard 'cuz your eyes might sore from all the insanity around.
people..i reckon i am surrounded by people.all sorts of people.i'm not gonna remind you all the categories of people,i'm sure you've already met at least one of each kind.and in case you haven't,i'm sure you will.

today,i'd like to contradict myself.i usually say i love the world i love in,it's diversity that makes it unique and i fancy that this diversity never gets me bored.well,as usual,it had to backfire.
i was watching the 5 o'clock news (accidentally,i usually don't watch tv) and the first thing esca bursts out of her large mouth was something about a woman getting beat up by her husband,somewhere in a small village of our beloved country.nothing unusual,i think to myself.then,queue the footage with images recorded with a cellphone.
i never wanted to throw up so badly in my entire life.the images weren't graphic and nothing out of the ordinary....but the impact.i turned off the tv and decided it was high time for me to go running(i recently started jogging).and i ran(no more than forrest gump,don't worry).thoughts were speeding through my head and tears came streaming down my face.it's not just that news on tv,but everything has piled up and it had no place else to go but my face.i wanted to shout so loud,to deafen everybody.i just can't stand it any more.

i understand people are likely to disappoint you.what hurts the most is the fact that when you least expect it,people you care about manage to tear you apart and leave you with your mouth half-opened in amaze.when you can't seem to find someone to talk to and cry out from the top of your lungs but only on the inside,cuz nobody listens to you,you start to wonder if is it ok to love this fucked up world?is it just fine to carry on living in the same shitty society which is guided only by the most deceiving appearances?if not,what is there to do?nothing...

these wake-up calls are just flashes of sanity which don't move us enough to take a stand.this world suits so fine for the majority,that the minority has to shut up and put up with it.ironically,they start to enjoy it at some point and forget how outraged they used to be and don't even give a shit anymore.
today,i am disgusted by everything that's wrong around me.i usually am,but today i reached that point when i couldn't play along and had to express the anger i have in me.

yep,i sure did change the world with this post.i most certainly stopped wife beating,world hunger,human trafficking,robberies,bribe giving and taking.i must have made made humans more kind,loving,caring,honest,giving,peaceful and so on.if i wanted to do that,i wouldn't have wrote a post.
i just had to take it off my chest and since i have a blog..well you can do the maths too.

give me the words

in love with life..as simple as that

confused

very very confused si ca s-o parafrazez pe lav...i'm so lost i cannot be found.

happy

there's nothing i can do or say to make you comprehend how happy i am...

reply

deci am avut un motiv foarte,dar foarte bine intemeiat pentru care nu am fost la filosofie:am dormit si am avut cosmaruri cu globalizarea(am mai visat si un ceas mandru si ceva cu niste foci..nevermind).plus ca n-aveam chef sa-i scriu 10 pagini cand pot sa-i spun verbal tot ce-mi fata mintea despre liber arbitru si libertate sociala.
oricum aveam de gand sa scriu despre blastula aia care se intituleaza profesoara de (urmeaza enumeratie) economie,logica,filosofie,psihologie.am ratat ceva?nu.bun.
persoana aceasta habar n-are cu ce se papa predatul la o clasa de elevi de liceu.Pur si simplu apare,sau se infiltreaza in clasa.vorbeste o ora intreaga plus jumate de pauza despre verzi si uscate.ea greseste,ea se corecteaza,da nspe mii de sinonime pentru un amarat de substantiv.ma enerveaza la culme ca nu ne pune sa gandim,nu comunica avec nous,nu isi da macar putin silinta.
aaaa...si cand se intampla sa citeasca cineva ceva in afara materiei predate si sa-i puna o intrebare(logica,la care ca profesoara de filosofie ar trebui sa fii in masura sa raspunzi) se face ca ploo si trece elegant mai departe.si dup-aia se mai si ingrijoreaza ca vai,singura ei eleva care e atenta la ora lipseste.dar nici nu ma mai duc.mai bine ma uit pe discovery.
am asteptat cu atata ardoare clasa a 12-a,sa fac si eu filosofie la alt nivel,pe langa discutiile superbe cu oameni pasionati de ea.dar nu mi se arata.marturisesc ca am invatat mult mai mult din acele discutii decat din ce "preda" ea. Lav,mersi ca m-ai pornit.chiar trebuia sa zic toate astea.i feel so usurata :)

i want something good to die for,to make it beautiful to live

constat ca din ce in ce mai des vaz oameni foarte incrancenati si hotarati de-a binelea sa fie suparati.daca sunt ei suparati,trebuie sa aiba si o cauza.li se intampla chestii naspa(go figure!numai tie ti se intampla draga!).asa ca dau vina pe viata,Dumnezeu,sotie,soacra, caine, vreme,relief,presedinte,lelea catrina de la 4,etc.ok,inteleg ca trebuie sa ai un tap ispasitor pentru tot ce ti se intampla aiurea in viata dar ti-a trecut vreodata prin cap-tie care te tii batos si-ti tii bostanul pe gat numai ca sa nu te ploo pe amigdale,cu umerii mici si adusi inainte de cantitatea imensa de prostie ce-o porti cu stoicism si vadita mandrie in spate-ca s-ar putea sa ai si tu oarece vina ca ti-ai busit masina de primul stalp sau ca ti-a murit pisica fiindca nu i-ai dat sa mance, fiindca te-a lasat nevasta din cauza ca esti un idiot cu scula mica sau pentru ca ti-ai pierdut slujba de "meteo girl"pentru ca habar n-ai unde-i Timisoara pe harta Romaniei?si pe langa faptul ca ai tot timpul pe moaca tampa o umbra de tristete si dezolare de-a dreptul suparatoare..te mai trezesti ca stii sa formezi fraze aproape coerente cu putinele cuvinte pe care le ai in vocabular.deci,trebuie sa vorbesti despre necazurile pe care le ai.mi se pare logic,era si cazul sa ma anunti cat de nefericit esti si ca viata e foarte nedreapta cu tine,dar numai cu tine.de ce ti se intampla tie toate,jizaz!!?!?!
da,imi pasa.chiar foarte mult.imi pasa ca nu te simti bine si inteleg ca trebuie sa mi te plangi constant si mereu pe aceeasi tema.sunt uimita cum de am rabdare sa te mai ascult,cand tot ce as vrea sa fac este sa-ti infig un dop in melita aia care nu se mai opreste naibii.
sunt frustrata,da.si ma plang,ooooh da.am un motiv personal.si anume acela ca atunci cand nu am eu chef sau am avut o zi de rahat (turcesc) se trezeste lumea sa-mi povesteasca mie cat de groaznica e viata lor.culmea e ca,spre deosebire de altii,nu ma incanta cu nimic sa stiu ca altii se simt mai aiurea.deci trebuia sa izbucnesc.si in sfarsit am gasit utilitatea acestui mandru blog.si in plus,pot sa-mi insotesc "iesirile incontrolabile" de piese motivationale si pline de inspiratiune.

motto: this too shall pass

behold ...galaxy!

Multumesc!cat de des oare,spunem cuvantul asta?raspuns:foarte des.daar..totusi,de cate ori vorbim serios,adica nu doar aruncam un mersi,"sa fie-acolo"?azi,trebuie sa iti multumesc tie.and i mean it!:) poate nu ti-am spus sau nu ti-am aratat,dar insemni mult pentru mine.ti-am mai spus,imi aduci aminte de o poezie draga mie..o stii;te stii.mi-as dori sa reusesc sa exprim si ce simt acum,cum fac si cu celelalte "chestii" care ma apasa/intereseaza/fascineaza..se pare ca e ceva mai personal.te stii,ma stii.ca de obicei,ma bucur ca existi.si tocmai de aceea,iti dedic intru totul...alexandrina hristov.(ai si privilegiul de a-ti alege piesa :P ) Multumesc!tie..te stii tu.